SCURT ISTORIC
La doar 8 km de Călimăneşti, pe malul stâng al râului Olt, în comuna Berislăveşti, se află un valoros monument de arhitectură feudală târzie - schitul cu acelaşi nume - ctitorie a boierului Sandu Bucşenescu şi a soţiei sale Maria.
La doar 8 km de Călimăneşti, pe malul stâng al râului Olt, în comuna Berislăveşti, se află un valoros monument de arhitectură feudală târzie - schitul cu acelaşi nume - ctitorie a boierului Sandu Bucşenescu şi a soţiei sale Maria.
În primul său testament, Sandu Bucşenescu, ctitor al mai multor lăcaşuri sfinte, spune că a ridicat această biserică, a zugrăvit-o, a împodobit-o cu «sfinte vase şi odăjdii preoţeşti», precum şi cu moşii. În cel de-al doilea testament, întocmit la 6 decembrie 1760, ctitorul îşi exprimă dorinţa ca în chiliile schitului să funcţioneze o şcoală pentru copiii săraci. Lucrările au început pe la 1752-1753, finalizându-se în anul 1762, sub egumenul Nicodim Beligrădeanul. Tot acum, şcoala a început să funcţioneze.
Ansamblul monahal este alcătuit dintr-o incintă uşor trapezoidală, fortificată, în mijlocul căreia se află biserica de plan triconc, cu un pronaos dreptunghiular, îngust. Ulterior, i s-a ataşat un pridvor deschis, cu şase coloane ornamentate la capiteluri şi arcade în formă de treflă. Pe latura de nord a incintei se înălţa casa stăreţiei, o clădire dreptunghiulară cu remarcabile pivniţe boltite. Pe latura vestică a ansamblului se păstrează de pe vremea ctitorului, turnul clopotniţă care a servit şi ca turn de poartă, cu trei clopote mari de argint.
Viaţa spirituală a schitului s-a desfăşurat sub auspiciile vremurilor, iniţial acesta fiind un aşezământ de călugări. În 1864, biserica schitului cu hramul „Sfinţii Trei Ierarhi”, a fost transformată pentru scurt timp în biserică parohială, viaţa monahală reluându-şi ulterior cursul. Din anul 1948, schitul a rămas fără călugări, fiind transformat din nou în biserică pentru credincioşii parohiei.

Ansamblul (fig. 2) este nominalizat în Lista monumentelor istorice a judeţului Vâlcea, 2015 la poziţia 308, cod VL-II-a-A-09665, cu statutul de ansamblu monument istoric grupa A (ansambluri istorice de valoare naţională sau universală ), datarea propusă fiind intervalul 1754-62. În componenţa ansamblului, pe lângă clădirea bisericii intră de asemenea şi ruinele stăreției și anexelor acesteia (alipite zidului nordic), turnul clopotniţă (amplasat în zona centrală a laturii de est a incintei) şi zidul de incintă căruia îi sunt alipite ruinele cuhniei.
Fiecare dintre aceste componente este la rândul ei nominalizată în Lista Monumentelor Istorice, cu statutul de monument istoric grupa B (aşadar monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local ): la poziţia 309, cod VL-II-m-B-09665.01 este nominalizată biserica cu dublul hram „Sf. Trei Ierarhi” şi „Sf. Gheorghe”, datarea consemnată fiind 1754-62; la poziţia 310, cod VL-II-m-B-09665.02 sunt nominalizate „Ruinele stăreţiei”, datarea consemnată fiind 1762; la poziţia 311, cod VL-II-m-B-09665.03 este nominalizat „Turnul clopotniţă, datarea consemnată fiind anul 1754; la poziţia 312, cod VL-II-m-B-09665.04 este nominalizat „zidul de incintă”, datarea consemnată fiind 1762.