SCURT ISTORIC

---

La doar 8 km de Călimăneşti, pe malul stâng al râului Olt, în comuna Berislăveşti, se află un valoros monument de arhitectură feudală târzie - schitul cu acelaşi nume - ctitorie a boierului Sandu Bucşenescu şi a soţiei sale Maria.

În primul său testament, Sandu Bucşenescu, ctitor al mai multor lăcaşuri sfinte, spune că a ridicat această biserică, a zugrăvit-o, a împodobit-o cu «sfinte vase şi odăjdii preoţeşti», precum şi cu moşii. În cel de-al doilea testament, întocmit la 6 decembrie 1760, ctitorul îşi exprimă dorinţa ca în chiliile schitului să funcţioneze o şcoală pentru copiii săraci. Lucrările au început pe la 1752-1753, finalizându-se în anul 1762, sub egumenul Nicodim Beligrădeanul. Tot acum, şcoala a început să funcţioneze.

Ansamblul monahal este alcătuit dintr-o incintă uşor trapezoidală, fortificată, în mijlocul căreia se află biserica de plan triconc, cu un pronaos dreptunghiular, îngust. Ulterior, i s-a ataşat un pridvor deschis, cu şase coloane ornamentate la capiteluri şi arcade în formă de treflă. Pe latura de nord a incintei se înălţa casa stăreţiei, o clădire dreptunghiulară cu remarcabile pivniţe boltite. Pe latura vestică a ansamblului se păstrează de pe vremea ctitorului, turnul clopotniţă care a servit şi ca turn de poartă, cu trei clopote mari de argint.

Viaţa spirituală a schitului s-a desfăşurat sub auspiciile vremurilor, iniţial acesta fiind un aşezământ de călugări. În 1864, biserica schitului cu hramul „Sfinţii Trei Ierarhi”, a fost transformată pentru scurt timp în biserică parohială, viaţa monahală reluându-şi ulterior cursul. Din anul 1948, schitul a rămas fără călugări, fiind transformat din nou în biserică pentru credincioşii parohiei.