LOCALIZARE

---

Comuna Berislavesti

Comuna Berislavesti apartine zonei de relief subcarpatic de deal si munte (masivul Cozia), cu teren accidentat, vai de tip torential, cu versanti  padurosi, expusi alunacarilor de teren. Din punct de vedere hidrografic, apartine bazinului mijlociu al Oltului, paraul Coisca aduna paraiele Bradisor, Tulburoasa, Valea Ograzii si dupa ce traverseaza comuna Salatrucel se varsa in raul Olt.

Resedinta comunei este satul Stoenesti, asezat in centrul localitatii si inconjurat de celelalte sate.

Satele componente:

• satul Berislavesti este amplasat in partea sud-vestica a comunei, prin care se face intrarea in aceasta dinspre Calimanesti;
• satul Bradisor ocupa o mica parte din vest si centru, fiind satul cel mai mic;
• satul Scaueni este asezat intre satele Robaia (sud) si Radacinesti (nord) in partea estica;
• satul Robaia cuprinde partea sud-estica, pe drumul judetean spre Curtea de Arges, intre satele Scaueni si Berislavesti;
• satul Radacinesti, cel mai mare sat al comunei, ocupa jumatatea nordica si o treime din cea estica spre judetul Arges; satul Dangesti este amplasat in cealalta jumatate nordica si o mare portiune din cea vestica, face legatura prin D.C. 14 cu partea nordica a judetului.

Primele cinci sate au alcatuit pana in anul 1968 comuna Berislavesti, iar celelalte doua, comuna Dangesti. Datorita faptului ca localitatea este amplasata intr-o zona depresionara, sunt create conditii propice pentru pomicultura, cresterea animalelor si chiar agricultura, in zonele de lunca ale paraurilor.

Potentialul cultural turistic:

Potenţialul cultural este evident în context naţional şi regional:

• cultură populară puternică, numeroase evenimente şi festivaluri tradiţionale organizate;
• prezența pe teritoriul județului a 790 de monumente istorice şi ansambluri de arhitectură, dintre care, Mânăstirea Hurezi este monument ce face parte și din patrimoniul UNESCO;
• prezența monumentelor şi lăcașurilor de cult şi laice: Casa Memorială "Anton Pann", Muzeul Județean ”Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea, Muzeul de Artă "Casa Simian", Muzeul Satului Vâlcean, Complexul Muzeal Măldăreşti; prezența instituţiilor de spectacol (teatru, filarmonică, orchestre populare, ansambluri artistice);
• existența a numeroase mănăstiri şi schituri; existența siturilor arheologice.

Numeroasele mănăstiri, biserici şi schituri de pe teritoriul județului Vâlcea, asigură premisele dezvoltării durabile și sustenabile a turismului monahal în această zonă. Judeţul Vâlcea ocupă locul al II-lea în ţară în privinţa aşezămintelor monahale, pe teritoriul său fiind construite 33 mănăstiri, 327 biserici şi 22 schituri92.

Printre așezămintele monahale consacrate amintim Mănăstirea Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, mănăstirile Horezu, Govora, Arnota, Surpate, Dintr-un Lemn, Turnu, Stănişoara, Frăsinei, Ostrov, Cornet, ș.a. De asemenea, trebuie amintit faptul că ansamblul mănăstiresc Horezu a fost cuprins încă din anul 1993 ca monument istoric, în lista patrimoniului mondial cultural - UNESCO. Acestora li se adaugă bisericile şi schiturile ce datează din sec. XVI-XIX: Schitul Jgheaburi din comuna Stoeneşti, Schitul Iezer construit în sec. XVII în localitatea Cheia-Olăneşti, Schitul Dobruşa din comuna Ştefăneşti, Schitul Sf. Ioan de sub piatră datat 1602, Cozia Veche, Schiturile Pahomie şi Bradu din localitatea Olăneşti 93.